Fiecărui popor care a apărut pe scena lumii i s-a îngăduit să-şi ocupe locul pe pământ, pentru ca să se vadă dacă va împlini planurile Străjerului şi ale Celui Sfânt. Proorocia a trasat ridicarea şi creşterea imperiilor mari ale lumii: Babilonul, Medo-Persia, Grecia şi Roma. Istoria s-a repetat cu fiecare dintre acestea şi cu alte popoare mai puţin puternice. Fiecare şi-a avut perioada lui de încercare; fiecare a căzut, slava s-a stins, iar puterea l-a părăsit. (PK 535.1) MC VC

În timp ce popoarele au respins principiile lui Dumnezeu şi prin această lepădare şi-au atras ruina, un plan divin, mai presus de ele, a fost la lucru în mod lămurit de-a lungul veacurilor. Acest lucru l-a văzut proorocul Ezechiel în tabloul minunat descoperit lui în timpul robiei în ţara caldeenilor, când înaintea privirii lui uimite s-au perindat simbolurile care descopereau o Putere atotstăpânitoare, care are de-a face cu acţiunile conducătorilor pământeşti. (PK 535.2) MC VC

Pe malurile pârâului Chebar, Ezechiel a văzut o furtună care părea că vine de la miazănoapte, „un nor gros şi un snop de foc care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare ca o aramă lustruită”. Un număr de roţi intersectându-se una cu alta erau mişcate de patru fiinţe vii. Deasupra tuturor acestora, „era ceva ca o piatră de safir în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie, se vedea ca un chip de om care şedea pe el”. „La heruvimi, se vedea ceva ca o mână de om sub aripile lor” (Ezechiel 1, 4.26; 10, 8). Aranjamentul roţilor era atât de complicat, încât la prima vedere păreau a fi în confuzie; cu toate acestea, se mişcau în armonie desăvârşită. Fiinţele cereşti, susţinute şi conduse de mâna aflată sub aripile heruvimului, împingeau acele roţi; deasupra lor, pe un scaun de domnie de safir, stătea Cel Veşnic; iar în jurul tronului era un curcubeu, emblema îndurării divine. (PK 535.3) MC VC

După cum acele roţi complicate erau sub călăuzirea mâinii de sub aripile heruvimului, tot aşa complicata desfăşurare a evenimentelor omeneşti este sub controlul divin. În mijlocul frământărilor şi tumultului popoarelor, El care stă deasupra heruvimilor călăuzeşte încă problemele acestui pământ. (PK 536.1) MC VC

Istoria naţiunilor ne vorbeşte astăzi. Fiecărei naţiuni şi fiecăruia personal Dumnezeu le-a desemnat un loc în planul Său cel mare. Astăzi indivizi şi popoare sunt puşi la încercare cu ajutorul balanţei din mâna Aceluia care nu face nici o greşeală. Toţi îşi hotărăsc soarta prin propria lor alegere, iar Dumnezeu dirijează totul pentru împlinirea planurilor Sale. (PK 536.2) MC VC

Proorociile pe care Marele EU SUNT le-a dat în Cuvântul Său unind o verigă cu alta în lanţul evenimentelor, de la veşnicia trecută la veşnicia viitorului, ne spun unde ne găsim astăzi în desfăşurarea veacurilor şi ce se poate aştepta în timpul care vine. Tot ce proorocia a prevestit că se va împlini, până în vremea de astăzi, a fost înregistrat pe paginile istoriei şi putem fi siguri că tot ce trebuie să vină se va împlini la vreme. (PK 536.3) MC VC

Astăzi semnele vremurilor declară că ne găsim în pragul unor evenimente mari şi solemne. Totul în lumea noastră este în mişcare. Înaintea ochilor noştri se împlineşte proorocia Mântuitorului cu privire la evenimentele ce vor precede venirea Sa: „Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie.... Un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii, şi pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumi” (Matei 24, 6.7). (PK 536.4) MC VC

Timpul prezent este de un interes copleşitor pentru toţi cei vii. Conducătorii şi oamenii de stat, bărbaţi care ocupă poziţii de încredere şi autoritate, bărbaţi şi femei care gândesc din toate clasele au atenţia îndreptată asupra evenimentelor care au loc în jurul nostru. Ei sunt atenţi la relaţiile care există între popoare. Ei observă intensitatea care pune stăpânire pe orice element al naturii şi recunosc că ceva mare şi hotărâtor este gata să se producă — că lumea este pe pragul unei crize uluitoare. (PK 537.1) MC VC

Biblia şi numai Biblia ne dă o vedere corectă a acestor lucruri. Aici sunt descoperite scenele marelui final în istoria lumii noastre, evenimente care îşi aruncă deja umbrele înainte, sunetul apropierii lor făcând pământul să tremure, iar inimile oamenilor să se topească de groază. (PK 537.2) MC VC

„lată, Domnul deşartă ţara şi o pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii ... ei călcau legile, nu ţineau poruncile, şi rupeau legământul cel veşnic! De aceea mănâncă blestemul ţara, şi sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor” (Isaia 24, 1-6). (PK 537.3) MC VC

„Vai! Ce zi! Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.... S-au uscat seminţele sub bulgări; grânarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura! Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au păşune; chiar şi turmele de oi sufăr!”. „Via este prăpădită, smochinul este vestejit, rodiul, finicul, mărul, toţi pomii de pe câmp, s-au uscat. şi s-a dus bucuria de la copiii oamenilor!” (Ioel,15-18.12). (PK 537.4) MC VC

„Cum mă doare înăuntrul inimii mele!... Nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiţei, şi strigătul de război! Se vesteşte dărâmare peste dărâmare, căci toată ţara este pustiită” (Ieremia 4, 19.20). (PK 538.1) MC VC

„Vai! căci ziua aceea este mare; nici una nu a fost ca ea. Este o vreme de necaz pentru Iacov ; dar Iacov va fi izbăvit din ea” (Ieremia 30, 7). (PK 538.2) MC VC

„Pentru că zici:
Domnul este locul meu de adăpost!
şi faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare,
de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge,
nici o urgie nu se va apropia de cortul tău”
(Psalmii 91, 9.10). (PK 538.3) MC VC

„Fiica Sionului ... acolo te va răscumpăra Domnul din mâna vrăjmaşilor tăi. Căci acum multe neamuri s-au strâns împotriva ta şi zic: Să fie pângărită, ca să ne vadă ochii împlinindu-ni-se dorinţa faţă de Sion! Dar ei nu cunosc gândurile Domnului, şi nu-l înţeleg planurile” (Mica 4, 10-12) Dumnezeu nu va părăsi biserica Sa în ceasul celei mai mari primejdii a ei. El a făgăduit izbăvirea: „lată, aduc înapoi pe prinşii de război ai corturilor lui Iacov”, a zis El, „şi Mi-e milă de locaşurile lui” (Ieremia 30, 18). (PK 538.4) MC VC